Phishingul este un mesaj care pretinde că vine de la cineva în care ai încredere, de exemplu o bancă, o firmă de curierat, angajatorul tău sau un prieten, pentru ca tu să dai clic pe un link, să deschizi un fișier sau să oferi o parolă. Ajunge prin e-mail, SMS, aplicații de mesagerie și apeluri telefonice. Mesajele sunt adesea convingătoare, dar au câteva obiceiuri comune.
Ce vrea de obicei un mesaj de phishing?
Aproape orice mesaj de phishing vrea unul dintre trei lucruri. Vrea să te autentifici pe o pagină controlată de expeditor, să deschizi un atașament care instalează ceva dăunător sau să trimiți bani ori informații din cauza unei probleme inventate. Povestea din jurul cererii se schimbă, dar scopul rămâne același.
Printre poveștile frecvente se numără un cont blocat, un colet nelivrat, o factură neachitată, o rambursare neașteptată, un premiu sau o rudă aflată în necaz care are nevoie de ajutor imediat. Tratează orice mesaj care cere o parolă, un cod de verificare, o plată sau o copie a unui act de identitate ca pe ceva ce trebuie verificat înainte să acționezi.
Ce semne trădează un mesaj de phishing?
Niciun semn nu dovedește singur că un mesaj este fals, iar falsurile bune le pot evita pe toate. Merită totuși să verifici de fiecare dată următoarele:
Presiunea. Mesajul spune că ai doar câteva ore, că ți se va închide contul sau că se va întâmpla ceva rău dacă aștepți.
O adresă de expeditor apropiată, dar greșită, de exemplu cu o literă inversată sau un cuvânt în plus în domeniu.
Un link al cărui text vizibil nu se potrivește cu destinația. Pe computer poți trece cu cursorul peste el, iar pe telefon poți apăsa lung pentru a vedea adresa.
Un atașament neașteptat, mai ales un fișier zip, o factură pe care nu ai cerut-o sau un fișier care îți cere să activezi macrocomenzi.
O cerere de plată cu carduri cadou, criptomonede sau transfer bancar către un cont nou.
Ce să faci înainte de a da clic?
Oprește-te și încetinește. Presiunea este instrumentul pe care se bazează expeditorul, așa că dacă îți iei câteva minute îi anulezi mare parte din avantaj. Nu răspunde, nu suna la un număr din mesaj și nu deschide linkul sau atașamentul.
Apoi verifică afirmația printr-o cale în care ai deja încredere. Deschide aplicația companiei sau scrie tu însuți adresa ei în browser și caută aceeași notificare în contul tău. Sună la numărul tipărit pe card sau pe site-ul oficial al companiei. Dacă mesajul pare să vină de la un coleg sau o rudă, contactează-l altfel, de exemplu printr-un apel telefonic, și întreabă dacă l-a trimis el.
De ce fac parte din phishing și SMS-urile, și apelurile?
Phishingul nu se limitează la e-mail. Sunt frecvente SMS-urile despre colete, taxe de drum sau alerte bancare, la fel ca apelurile de la cineva care spune că lucrează la banca ta sau într-o echipă de asistență. Cel care sună poate face ca numărul de pe ecran să arate aproape oricum, așa că numărul afișat nu dovedește nimic.
O bancă reală nu îți va cere să muți bani într-un „cont sigur”, iar o echipă de asistență reală nu va cere un cod tocmai trimis pe telefonul tău. Dacă cel care sună creează urgență, închide și sună înapoi la un număr găsit de tine. Același lucru e valabil pentru mesajele vocale și pentru mesajele de la contul spart al unui prieten care cer bani.
Ce faci dacă ai dat deja clic sau ai introdus o parolă?
Se întâmplă și oamenilor atenți, iar o reacție rapidă contează cu adevărat. Urmează acești pași, în ordine:
Deconectează-te de problemă. Dacă ai deschis un fișier și crezi că a rulat ceva, oprește conexiunea la rețea a dispozitivului respectiv și ține-o oprită până când este verificat.
Schimbă parola contului implicat, folosind un alt dispozitiv dacă poți. Dacă ai folosit aceeași parolă în altă parte, schimb-o și acolo.
Activează verificarea în doi pași, de preferat cu o cheie de acces (passkey) sau o aplicație de autentificare, și deconectează-te de la celelalte sesiuni din setările contului.
Contactează imediat banca dacă ai transmis datele cardului sau ale contului bancar. Cere-i să blocheze cardul sau să urmărească activitatea neobișnuită.
Caută modificări pe care nu le-ai făcut tu, cum ar fi reguli noi de redirecționare în e-mail, adrese noi de recuperare sau autentificări necunoscute.
Raportează mesajul serviciului al cărui nume l-a uzurpat și anunță-ți contactele dacă din cont s-au trimis mesaje în numele tău.
Cum poți reduce de la bun început răul făcut de phishing?
Nu poți opri ca toate mesajele să ajungă la tine, așa că scopul este să limitezi pagubele atunci când unul trece. Folosește o parolă diferită pentru fiecare cont și păstrează-le într-un manager de parole, care ajută și pentru că nu va completa o parolă pe un site cu adresă greșită. Cheile de acces (passkeys) merg mai departe, pentru că nu pot fi introduse deloc pe o pagină falsă.
Ține telefonul și aplicațiile actualizate și fii atent cu aplicațiile și fișierele din afara magazinelor oficiale. Limitează ce păstrezi în locuri pe care le poate deschide o singură parolă furată. Copiile pașaportului, ale actelor fiscale sau ale contractelor nu trebuie să stea în căsuța ta de e-mail, unde un singur mesaj de phishing reușit le-ar putea expune pe toate.
Aici te poate ajuta Revault. Păstrează fotografii, documente și fișiere într-un seif criptat pe dispozitivul tău, fără un cont Revault care să poată fi vizat de phishing. Asta nu oprește trimiterea unui mesaj fals către tine, dar îți ține cele mai sensibile fișiere departe de căsuța de e-mail și de conturile cloud. Nicio unealtă nu înlocuiește discernământul, iar obiceiul care te protejează cel mai mult este simplu: când un mesaj cere ceva urgent, verifică mai întâi altfel.